marți, 9 mai 2017

/ ISTORIE MUNTE / Alte imagini din albumul Sorin Tulea (II), pînă în 1934

(post refăcut)

Prima parte, aici:

Dincolo de entuziasmul calupului dintîi, la acest al doilea pas încerc o identificare ceva mai mare a persoanelor din imagini. În această direcție mă folosesc de jurnalul de ture montane, aflat actualmente în posesia lui Andrei Done și care a avut amabilitatea să le posteze pe net.
Ajutorul vizitatorilor acestui post va fi crucial, căci unei singure minți nu au cum să nu-i scape nuanțe...

Imaginile au fost fotocopiate în funcție de poziția lor în album Tulea, unde autorul lor le va fi depus în desfășurarea lor cronologică.
Stabilind "hălci" rezonabile ca întindere, reproduc aici poze pînă la tura pe Rîpa Zăpezii, din 1934..
 Filele de jurnal aferente sînt inserate la urma postului. 
Nu uitați, aștept ajutorul dumneavoastră, în a identifica locuri, poate și oameni - subsemnatul fiind mai puțin umblat prin munții României decît se bănuie...
În oarece context, aș ridica problema paternității imaginilor, mai exact în următorul sens.
Am văzut unele imagini ale lui Sorin Tulea, ca aviator, cu o ștampilă mare cum că sînt din colecția cutare. Există, e drept, un simț al proprietății, combinat cu dorință de a ne fi știută, recompensată această posesie.Chit că demonul în cauză încearcă și pe mine (nu mă refer la imaginile de aici, care-s ale altora), cred că e de ales răul cel mic... Mai exact a face să circule, indiferent de preț, niște imagini, niște materiale care - pînă la urmă - și noua ne-au parvenit (în varianta digitală) totuși gratis... 
Mulțumiri lui Cristi Cuțurescu, Andrei Done, cît și Mugur Ilie, primii furnizînd imagini, ultimul laptopul pe care lucrez îndeobște posturile acestui blog.Considerație, peste lumi, lui Sorin Tulea.
Prin urmare, partea a doua a reproducerilor după album montan Sorin Tulea (1915-2005).

Bran.
  

 Mecetul Turcesc, Valea Ialomiței. 
 
  
Probabil Padina.
  

Casa TCR Peștera. 
  
  
Idem. Vedere spre obîrșia Ialomiței.
  

Poate vedere din Podul Spintecăturilor, spre Padina Crucii, respectiv Bucșoiul.


Interesant loc, dar nu realizez pe unde se află, chit că inima fuge spre brîurile părții sudice a Caraimanului...



  



Casa TCR Omul.


În partea superioară a Văii Jepilor:



 Probabil uzina electrică de pe Ialomița (Dobrești?)
  
  
Uvrierul  român, neschimbat peste opt decenii, minus poate - un pic - uniforma / șalopeta.
  

 Mai jos, vedere de la Omul, iarna, spre vest.
  


Din precedenta, reprodus doar cadrul unde principal e omul cu cușma. Țăranul - poate unul din oamenii cabanei.
Oare era mai mare sau mai mică decît azi distanța între păturile românești?
Eu simt că mai mare... 
Pe atunci, era mai mare peste cabană Ion Stănilă junior. Dar exista și un ajutor.
Posibil Horoaba. Corectați-mă!

  
Stație de cale ferată la șes...
Interesant localnicul din stînga...




 Poate în aceeași excursie, cadre cu viața rurală curentă.
  

 Tură pe drumul Deubel al Pietrei Craiului, cu coborîre la Grind.

 



Poate baliza de la Om.


 Aduce cu casa Grind, a ADMIR-ului.

 
  
/ Cabana Valea Sambetei si fereastra mare a Sambetei" / (completare venită la Comentarii)
  

Tulea și prietenii au amiciție cu ciobanii, în zona cărora ajung inclusiv folosind trenurile forestiere:





În aceeași perioadă se trece la uzul frînghiei, pentru asigurare (nu-mi pot da seama cît în aceste imagini este antrenament, și cît necaz real, survenit în drum)...





Debutul lui Tulea în abrupt pare să aibă loc pe Valea Albă, la 20 august 1933.



Apoi:


Foarte probabil Costi Țico avea experiență a tipului de zonă montană.
În notația din carnet apare Albișoara Crucii. Cum toponimicul este lansat de Nae Dimitriu abia peste un an, pot bănui că la transcrierea notațiilor originale a fost pomenită o denumire aflată între timp. Nu-i exclus să fi fost urcat un alt fir, situat în amonte pe Albă.
Tulea este cu acest prilej suficient de încîntat, cît și de încrezător în sine, pentru a aborda în cap de coardă dificila - în epocă - Rîpă a Zăpezii, din Moraru-Bucegi.
Însoțitor, Tudor Nenițescu.

Săritoarea întîi. Capul de coardă Tulea are frînghia în cîrcă.


Unde este această săritoare cu fereastră nu-mi dau seama, Ceața este sporită de faptul Niculae Baticu pomenește (și el) de o săritoare cu trei ferestre, în Rîpa Zăpezii - pe care cunoscătorii de azi nu izbutesc însă a o localiza (de unde bănuiala că s-a surpat ceva în răstimp, pe teren)


Aici pare a fi săritoarea înaltă de pe Rîpa mare, imediat sub Brîul Acelor.


Pînă acolo, grupul lui Tulea pare să fi urmat - ulterior Canionului văii - afluentul care iese în așa numita Strungă a Vîntului (apud Radu Țițeica) - și  care se vede în imaginea de mai jos.



 
Probabil de la obîrșia văii au fost executate următoarele fotografii: 






Alt drum în abrupt:



Aici, pe Brîul Mare al Coștilei în bazinul Văii Urzicii.




PS Paginile aferente din Jurnal (mulțumiri lui Andrei Done!):





(va urma)




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu