vineri, 25 mai 2018


„In acest sfarsit de saptamana am gazduit cu bucurie la Caminul Alpin 2 oameni fantastici! ”

Mă tot bate gîndul să reîncep a-mi plăti cotizația la Clubul Alpin Român.
Dar, în mizantropia mea, am reticențe a merge între inși care se exprimă precum mai sus. Iar asta pentru că le bănui superficialitatea, jemanfișismul legat de cuvîntul emis...

Nu mi-i neapărat trufie aici, cît oftică, de a nu fi și eu precum dumnealor.

Simt că-i total insuficient, dacă spui „Zsolt și domnișoara au trecut pe la noi, pe la Cămin, și ne-am întins la o vorbă... Berea de alături ne-a fost rece.”

”Fantastic” introdus în texte precum cel de mai sus îmi semnalizează că publicul vizat (de a cărui atenție avem altminteri mare nevoie) nu are decît vag habar cine-s persoanele desemnate astfel.
.
În paralel, iar eu fiind ultimul care să mă plîng de prezentul universal, mă uit la poze montane autohtone, cu zîmbete identice-și-pentru-alții (cînd nu e și tricolor desfășurat pe-acolo...) și-mi fuge mintea la vechi pozi pe creasta Pietrei Craiului.



Mi se pare - cu riscul de-a generaliza neînțelept - că acolo era mai multă sinceritate, naturalețe...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu