duminică, 29 iulie 2018

„O noapte petrecută pe munte...”

„O noapte petrecută pe munte echivalează cu ani de meditații și rugăciuni”.
(proverb chinezesc)

Mi s-a întîmplat să petrec nopți pe munte (în cort, nu aninat peste cine știe ce săritoare).
Nu am avut acel sentiment.

Privesc, cu ochii minții, spre cei care m-au însoțit cu așa prilejuri.
Parcă nici ei nu se trezeau în extaz dimineață, ori să mă fi tras de mînecă peste un timp, că fu precum în acel proverb.

Corect.
Stric aici corola cu minuni a lumii.
Dar poate tot e de zis.

Căci nu eu laud, altminteri, adevărul, sufletul mare (de om) și altele asemănătoare.

Cred că specia ne conferă un sentiment special în situații periculoase - venind probabil din sperietura generatoare de puls mai puternic.
E și cazul unui dormit pe munte... Dar asta, pentru a purcede noi a cercetarea acelor locuri.
Care-s pline de neprevăzut (și implicit, nu o dată, de pericol).

Precum inși din religie, și Specia e interesată ca noi să cucerim/stăpînim lumea

Întrebați cum e cu simplul dormit nocturn în locuri mai pașnice, de pildă la cîmpie?
Cred că senzația frumoasă există acolo doar la vîrsta la care descoperi așa situații.

Și cînd, pentru a nu ți se face teamă (căci e necunoscut, plus o boltă infinită deasupra capului), îți umblă la producerea de endorfine.
.

Dincolo de toate.
Și apropo de proverbul cu pricina.
Care, de felu-i, e pur și simplu doritor a produce plăcere (fie și pe calea falsului) unor semeni.

El este preluat de alți inși, de asemenea interesați a-și încînta vizaviul
Carele reprezentație nu se oferă chiar pe ochi frumoși,
Ci pentru un avantaj.
Cel mai cumințel fiind acceptatul între semeni.

E o glandă a ființei umane, aceasta cu minte-mă frumos...
Nu chiar toți o posedă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu